miercuri, 30 iunie 2010

Descoperire

Ca autorul are un simt al observatiei aparte, asta cred ca stiati, oarecum. Dar la ce-a descoperit azi dimineata, cand se indrepta scarbit spre munca, nu cred ca v-ati fi asteptat: melcii nu claxoneaza. In Bucuresti, melcii nu claxoneaza. In provincie nu stiu, ca n-am mai fost de mult. Dar serios. Pe o straduta lunga, umbroasa, racoroasa, era o liniste greu de conceput pentru Bucuresti. Doar vantul ce mai fosnea frunzele, dar parca tot puteai sa auzi linistea.

Ai fi zis ca toata lumea a plecat pe undeva. Si ghici cine facea liniste asa: melcii, frate. Mergeau pe doua frunze si faceau liniste. Nu claxonau, nu latrau, nu vroiau fiareeeeee, nu zbierau, nu ambalau motoarele, nu dadeau muzica tare, nu spargeau strada cu pickhammeru', nu aveau nici macar orgasme din alea cu ţipete, dar, de fapt, pentru asta exista o explicatie logica, ei n-o fac intre ei, ca-s oximoroni din aia sau cum s-or fi chemand. Oricum. Traiasca melcii!(in liniste)

Niciun comentariu: