Fructe

Stiati ca romania importa de 146 de ori mai multe fructe decat exporta? Stiati ca noi importam cel mai mult pere, mere si gutui? Ba, intelegeam daca importam papaya, kiwi si maracuja, da' MERE???? Ultima data cand m-am uitat, cresteau meri si in romania. Si peri si gutui. E ceva in neregula grav la mijloc. Tara pulii. O sa ajungem sa importam rachiu di goldani, jinars, piatra de rau si pamant de flori.

Chestii urate la unele cupluri

Am tot vazut pe la oameni pe bloguri ce NU le place la femei sau la barbati. Bun, ce categorii mai sunt? Minoritati sexuale nu, ca nu-i politic corect, unguri la fel (sa nu uitam, votez udemereu’), deeeeci: cupluri, tata. Pe pedepse.

1. Preferatii mei: aia care se pupa cu zgomot in public, eventual in urechea ta in metrou, asa de zgomotos ca-ti acopera si Pantera data la maxim in player si zgomotul din metrou si tot. P-astia i-as impusca in picior, dupa care i-as bate cu patu’ pustii numa’ in dinti pana ii las desculti in gura.

2. Aia care se cearta in public – aici intra si aia care fac panarama in bucatarie cu geamul deschis sa-i auda si aia de vizavi. Pe el l-as baga in puscarie, sa faca si el, saracu’, sex mai des, nu ca acasa. Pe ea as da-o la produs, specializarea felatie, sa faca si ea ceva util cu gura aia mare si proasta.

3. Aia care se bat intre ei. E greu sa gasesti o pedeapsa in adevaratul sens al cuvantului pentru acesti sado-masochisti nedeclarati. Nu poti sa-i bati, ca le place si mai tare le dai satisfactie. Gata, stiu: ordin de restrictie, distanta 500 de metri. Pustile cu luneta sunt scumpe si prin portavoce nu poti sa te bati.

4. Aia care-si bat copiii. I-as pune sa sape un canal Dunare - Bucuresti – Satu Mare – Iasi – Timisoara. Navigabil. Sa-i multumeasca regelui Mihai c-a dat Chisinaul la rusi. Si sa vada ca educatie se poate face si prin munca, nu numai prin batut lumea mai mica decat tine.

5. Aia care nu pot sa stea la iarba verde fara muzica la maxim, eventual manele. Cat de tampit si de apucat si de bolnav cu nervii tre’ sa fii, cand scapi de panarama din oras (hai, nu-i faceti tarani, ca nu sunt), sa te duci in poiana si sa nu poti sa stai fara muzica ascultata la telefon sau la boxele de la masina? Premiu: capace la urechea dreapta pana te lasa timpanul. Cand ai o singura ureche functionala te gandesti mai serios ce faci cu ea.

Va urma.

Votez UDMR

Leapşă!

Va mai amintiti alegerile din 2000, cand au votat toti idiotii cu vadim, de-a ajuns ala in turul 2 cu iliescu, hali-mi-ar cucuveaua? Citeam ce scria zilele astea Dorian si m-a lovit: ia hai sa nu mai votez eu cu basescu! Pai si cu cine dracu sa votam, cu duda? Nţ! Nu, ca e roman. Si pentru ca nemtii, evreii si uniunea democratica a bulgarilor din banat nu au candidat la presedintie, asta e, am sa votez cu unguru'. Nici macar nu-l cunosc. Da' nici macar nu conteaza. Ne bagam?

Presa si IT-ul

Stiu, e criza. Multi, cand au auzit ca am sa scriu IT aici, s-au gandit, probabil, c-am sa fac cate un review din ala de produs, pe 5 euro, cum am auzit ca fac unii pe net. Nu, tata. Am zis ca scriem chestii serioase.

Deci, e criza. Ce faci tu cand e criza? Evident, reduci cheltuielile, mai ales p-alea de promovare, daca se poate. Lucru absolut valabil si in IT. Pentru ca da, prosti sunt peste tot. Io credeam ca daca scad vanzarile, tu ar trebui sa le cresti inapoi, nu sa fii mioritic – “asta e, ce sa facem, dam oameni afara, reducem, reducem si iar reducem”.
Bai, si-a inceput sa se intample o chestie foarte misto. In ultima vreme, tot mai putini ziaristi vin la conferinte de presa, lansari si mai ales frumoasele alea prezentari de produse. La un eveniment, chiar am avut neplacuta surpriza sa constat ca in sesiunea pentru presa m-am trezit singur, cu toti organizatorii pe cap. Nu bun.

De ce? Simplu. Toti vor sa apara la ziar, da’ nimeni nu da bani. Si nu, nu vrem spaga. Eu sigur nu vreau. Te cheama “hai sa discutam despre criza”. Cand ajungi acolo, iti zic “ia uite ce produse misto avem!” Pai vorbeste cu aia de la vanzari, fa-le reclama, de ce m-ai chemat pana aici sa ma uit la ele? Unde-i stirea? Nu e? Pa! Si cu pula-n cur, si cu sufletul in rai, nu se poate. Dati drumul la reclama, altfel, nu va mai baga nimeni in seama.

Bani

Zic astia de la antene ca s-au gasit intr-o duba romaneasca, una care facuse accident cand se intorcea din Anglia, 230.000 de lire sterline, vreo 25.000 de euro si niste ghiuluri de cocalar. Si-acuma toti "aaaa, gata, stim, fura politia de dracu ii ia!". Ma, fura, nu fura, cert e ca un timp or sa se distreze. Cum?

Simplu. Am o cunostinta la DNA. Cand a fost scandalul de la Pitesti, ala cand le-au gasit la politistii de la circulatie metri cubi de bani acasa, il suna un prieten:
-Ce faci?
-Uite, is la Pitesti, numar bani...
- Oooo, misto...
-Taci in gatu' ma-tii ca tre' sa notez seria la fiecare, de 4 zile fac numa' asta!!!

Cine va fi Michael Jackson?

Sunt curios cine o sa joace rolul lui in filmul biografic. Ma indoiesc ca va fi prietenul lui - Macaulay Culkin. Si nici Diana Ross.

“Tu de ce nu faci nimic?”

Asa m-a intrebat unu’ la un moment dat. “Critici, in loc sa faci ceva!” Proastă pulă a fost la curu’ ma-tii de ma intrebi tu azi din astea. Pai io-s profesoara porno? Io-s politistul incompetent? Io fac emisiuni cu cocalari? Io sunt functionarul spagar? Ce-as putea eu sa fac sa schimb chestiile astea cu manutele astea doua? SA SCRIU, ca aia stiu sa fac. Du-te tu la aia si zi-le “nu mai faceti asa” sa vezi ce-o sa rada lumea de tine. Cineva tre’ sa arate care sunt si problemele alea adevarate, nu numai cacaturile.

Cel mai tare ma enerveaza atitudinea asta, gen “si ce te intereseaza pe tine, de ce comentezi, de ce nu stiu ce”. Si mi se pare mie, sau vine tocmai de la autistii astia care gasesc probleme in ORICE alt loc? Gen, daca le-au respectat aia de la BGS drepturile tiganilor care se luau de lume sau “radarele fixe nu dau bani destui la primarii, hai sa le inchidem de tot”. Schimba contractu’!!! Dar, normal, la asta nu te-ai gandit. Doamneeee, bunul simt din tara asta cred c-a cerut si-a obtinut de mult timp azil in Germania si io cred ca-s printre putinii care si-au dat seama, pentru ca am fost acolo si l-am recunoscut.:(

Deci da

A murit Michael, m'. Atentie la ceas, la mine e 5:49. Ca sa ma dau si eu lebada in chiveta c-am pus asta pe blog printre primii romani. Acuma, na, stiu, n-o zic eu, o zice news.yahoo, o zice realitatea, deci stire nu mai e, si cum noi nu suntem chiar asa de prosti sa belim ochii la stiri si sa dam din gura fara sa spunem nimic, ca pestele, tre' sa bagam ceva de la noi. Unii zic ca Michael era fugit de-acasa, ca nu mai avea toti pestii la bicicleta.

Ba, acuma, pula noastra, doar pentru ca-ti balangani copchiii peste balcon (da' cu un prosop in cap, sa-i PROTEJEZI), nu inseamna ca esti nebun. Nici macar daca te operezi pana ajungi sa-ti lipesti nasul cu superglue. Nici macar daca iti place sa dormi in pat cu şoşoi din aia de 7-8 ani. Nici macar daca nu exista nicio explicatie de ce, tu negru fiind, ai copii perfect albi si totusi tu zici ca sunt ai tai, vorba unuia de mai jos.

Nu, tata. Mie nu astea mi se par motivele sa il suspectez de ceva. Ba, da' sa joci tu in Simpsons rolul unui dement cu acte in regula care crede ca el e tu, aia chiar ca mi se pare ciudat.



Da, exact, si mie-mi place un slagar de la el.

Desi imi place mai mult cum face misto Griffin de el (nu ala din Family Guy).



Biografia am furat-o de aici.

O ard monden

Hai, inca una dintre putinele despre mine. Azi am fost ecologist, am fost aici. In onoarea evenimentului, m-am cinstit inainte cu ciorba de fasole cu afumatura mortalaaaa. Si cu CEAPA, evident, pentru ca suntem aici intre oameni care nu se caca pe dumnealor. Ce bine-i sa te iubeasca gagica! Dar acolo, posibil ca da, asa ca am tronat, suveran, la o masa singur, sa nu insult olfactiv pe unu' sau pe altu'. Si bine am facut. Stiti cum le zburau unora cacatii pe la nas? Moaaama...

Trist cand vezi barbati in toata firea cum pufnesc precum niste iepe in calduri, da' asta-i viata. Culmea, celebritatile, Bucurenci, Cozmin Gusa, Negoita, pana si panarama aia de Florin de la haichiu s-au purtat OK. Malvina, saraca, parea ca se chinuie sa lege doua vorbe de parca si pentru respirat avea nevoie de prompter, da' asta-i viata (2). Oricum, per total, se pare ca tripletii nostri sunt deschisi la ecologie si asta e un semn bun. N-am fost piscotar, n-am balotat, da' cu bautura m-am inteles bine, ca na, e pacat sa nu-ti tii chelnerii aproape. Chelneri care chiar m-au facut sa rad cu ce glume faceau intre ei "ba, ai recoltat selectiv paharele alea, ai reciclat scrumierele alea?". Mda, uite-asa, din nou am fost monden fara sa vreau.

Apdeit: Moaaama, prezentatoru', un puţoi de 20 de ani, bâlbâit, cand sa se termine totul cu bine, mi-a dat-o taiata - a incheiat cu una dintre chestiile mele preferate, un citat in engleza. Daca se organiza aia pe banii mei, lua cate o lovitura de zgârbaci pe schinare pentru fiecare literă din el. Părerea mea.

Tatanka Yiotake

25 iunie 1876: Sitting Bull si Crazy Horse inventeaza, in batalia de la Little Big Horn, una dintre cele mai cunoscute expresii americane: "Custer's last stand". Desi unii zic ca respectivul Custer si-ar fi inventat-o singur, de prost ce era. Asta pentru astia care-mi vorbesc in engleza din doua in trei cuvinte, 'da habar n-au pe ce lume traiesc. Pentru ca da, am ajuns la concluzia ca exista, prin preajma mea, pe undeva, la un clic distanta, si din aia care-mi vorbesc in engleza din doua in trei cuvinte, dar AU habar pe ce lume traiesc. In fine. Oricum, o bucata de istorie americana mai importanta decat batalia in sine, pe care o recomand tuturor. Eu am avut privilegiul s-o aflu intr-a noua, de la sursa, oarecum.

Poze

Mincinosii

"Un loc in care nu poti spune lucrurilor pe nume e un loc in care nu merita sa traiesti." - Cristean

V-am promis ca fac asta cu citatele. Nu intelegeam intr-a treia sau a cata era de ce radea taica-miu de mine cand i-am zis c-am invatat la scoala ca noi am dat Moldova rusilor pentru ca ne-au ajutat sa-i batem pe nemti.

Astazi am vazut o sinteza meseriasa despre locurile unde sunt umiliti romanii. Pe scurt, cam peste tot si, pe trist, cel mai mult la stat - primarie, scoala, spital etc. Bineinteles ca au aparut reactii gen "hai, dom'le, ca nu-i chiar asa", altii ziceau "cum, eu n-am patit asa ceva nicaieri, niciodata". Sa mor eu???

Ba, dar aproape ii inteleg. Nu prea ne place sa recunoastem, ba dimpotriva. Adica stefan n-a fost un curvar, mihai nu era un venal, cuza n-a fost un dictator, vlad tepes n-a fost un sadic si daca stam bine sa ne gandim, ceausescu a dat de munca la oameni si ne-a facut cutiile astea de chibrituri sa stam in ele. Misto popor.

Poate daca am incepe sa recunoastem cum stau lucrurile mai des am avea o sansa in plus sa evoluam.

Monica specialista

Imi explica si mie cineva cine e Monica Tatoiu si de ce tre' s-o vad pe la toate emisiunile trangandu-si cu parerea despre diverse? Adica ok, stiu si eu un "gugăl - goagăl" sa-i gasesc un bio pe net, din care nu descopar decat ca se pricepe, intr-adevar, la ceva: la sarit din functii in functii, inclusiv din aia de profesor de matematica la liceu in ditamai functia de manager pe romania la o firma mare.

Bun, aia-i problema ei si a alora pe care i-a vrajit, plus a subordonatilor, banuiesc. Mai ales ca stim stilul de lucru de la astia gen Avon, in care daca te-ai bagat, stii sigur ca vei da bani, nu stii sigur si daca vei lua. Intre timp, madama am inteles ca are dificultati in a-si struni beizadeaua si ca nu a reusit sa convinga pe nimeni ca director zonal, asa ca dupa 6 luni a zburat. Ei, nu poti sa-i vrajesti pe toti, ce sa-i faci. Dar da ea bine pe sticla? Cu fata aia cand serioasa, cand usor iritata? Da.

Da' iar am ajuns sa ma calce pe nervi "profesionistii" pulii din televiziuni. Imi amintesc cu oroare vremea cand, ca sa nu bage opozitia pe sticla, tembeliziunile aservite chemau, in loc de politicieni la emisiuni politice, "analisti". Ca asa ne-am pricopsit cu tot felul de impostori pupincuristi pe post de specialisti.Ba, cand discuti ceva, cheama, in pula mea, un specialist adevarat, nu mi-o chema pe tatoiu, pe florin chilian, pe floriiiiin calinescuuuu si pe adrian paunescu la orice.

S-a mai dus unu'

Azi a murit un om. Se mai intampla, o sa ziceti. Ungur. Si mai bine, or sa zica unii. Ungur roman. Super, aia-s cei mai rai. A murit la 25 de ani, intr-un accident de masina, cand se intorcea din Serbia, de la balcaniada de Taekwondo, unde a reprezentat romania asta de cacat, a luat medalie pentru ea si s-a pozat pe podium cu steagul nostru in mana. Laci, ce sa mai zic eu acuma? Stiu cand erai in public si urlai ROMANIA la finala aia. Sa-mi suga pula toti idiotii (vroiam sa-i fac handicapati, da' nu pot sa jignesc niste oameni necajiti) care ma iau cu "ungurii fac, dreg etc". Si nu-s chiar atat de idiot incat sa apreciez un om doar pentru ca era patriot. Eu nu sunt patriot. Nici "RIP, odihneste-te nu stiu cum" si alte cacaturi. Nu cred ca poti sa te odihnesti in pace la 25 de ani. Cred ca ai fost om si asta e cel mai important.

Cum fac altii

Probabil ca putina lume isi aminteste de scandalul de la Tepro Iasi, ala cand liderul de sindicat a fost omorat la comanda pentru ca nu prea era de acord cu ce vroia sa faca noul patron, cehul Priplata. Procese, cutare, in fine, justitia noastra a zis ca patronul a comandat omorul si i-a dat 8 ani de puscarie. Nicio problema, cehul s-a dus la el acasa si cam asta a fost. Acuma, aflam din Cotidianul ca pe cehi ii doare-n ciocan de decizia de la noi, ca judeca si ei din nou cazul, ca, in principiu, ala n-are sanse mari sa fie condamnat si acolo si ca sigur nu va fi extradat la noi pentru ca ei nu fac asa ceva.

Ce facem noi cu cetatenii nostri? Ai o problema? Du-te, tata, te cauta americanii, te dam pe mana lor, rezolva-ti problemele. Nici cehii, nici francezii, nici americanii nu isi extradeaza cetatenii. Nu exista asa ceva la ei. Noi semnam ca prostii toate tratatele sa ne dam oamenii pe mana altora sa-i judece ei. Iar cand alta tara judeca un cetatean de-al ei in aceeasi cauza in care a fost condamnat la noi, ciudat, descopera ca nu i-au fost respectate drepturile, ca a fost condamnat ilegal, ca legea romana e nu stiu cum si gata, il achita. Romania e de cacat in continuare.

De ce messengerul suge

Yahoo 360 - banuiesc ca stiti toti - s-a inchis. Ce era chestia asta care n-a avut asa succes? O retea de socializare. Si acuma multi care-l foloseau or sa zica "da, dom'le, lasa, avea si-asa niste probleme etc". Si cand zice lumea probleme, se refera la problemele ei, nu la problemele serviciului. Nimeni nu se gandeste la problemele pe care le are compania aia, in primul rand. Sau la cate probleme va face voua din cauza problemelor ei.

Yahoo e un business. Crescut dupa regulile lumii afacerilor, in religia profitului. Problema lui 360 este ca nu facea bani. Nu se monetiza. Problema cea mai mare a marketingului online este cum dracu' sa duci publicitatea exact acolo unde vrei tu sa ajunga. Acum un an, Yahoo incepea sa bage bani in Netlog. L-am intrebat atunci pe Marvin Liao, director la global sales development "de ce, voi n-aveti 360?". "Ba da, dar ala e altceva". Acum am dovada ca era altceva un drac: era acelasi ceva - varianta care nu facea bani. De-asta s-a inchis.

Acuma, spuneti-mi si mie cate updateuri de cacat v-a bagat pe gat providerul vostru de instant messaging - cum s-o numi el. Multe, asa-i? Cate instrumente adevarate de personalizare aveti la dispozitie? Sunteti chiar asa de multumiti de clientul vostru de messenger, sau doar va complaceti in a-l folosi bagandu-va pula din cand in cand in optiunea x? Ce usor se enerveaza toti prostii cand vine vorba de cipuri in pasaport, cand ei folosesc pentru comunicare intre ei chestii prin care pot afla oricand altii ce spun si cand spun. Si nu stiu daca-s singurul care observa ironia din faptul ca unii care se zbat pentru "libertate" nu-si dau seama ca libertatea lor e, de fapt, limitata grav, chiar cu acordul lor.

Multe afaceri, modele de succes, de altfel, nu au succesul pe care si-l doresc pentru ca ne trateaza ca pe o cireada de vite care gandesc la fel si doresc aceleasi lucruri. Acelasi toolbar pentru 250 de milioane de utilizatori nu inseamna personalizare. Meniul pe care ti-l baga ei cu japca in romana nu inseamna localizare cu adevarat, poate tu il vrei in engleza. Si lista poate continua. Yahoo nu numai ca n-a reusit sa faca bani cu 360, n-a reusit nici macar sa faca audienta. Pentru ca nu era suficient de comoditizat ca messengerul, incat sa-l poata baga pe gat la toata lumea si nici suficient de personalizat ca Netlog. Cand marile companii vor intelege mai bine ce inseamna instrumentele astea doua - personalizare si localizare - vor face banii aia pe care si-i doresc, nu astia pe care-i fac acum.

Cum salvam ţara (I)

Universiadele

Satul de aia care tot ma fut la creier ca doar stau si critic, gata, am cedat. Lansez un nou serial. Cu ce cred eu c-ar face tara asta de cacat sa fie mai putin de cacat, daca nu chiar mai buna. N-am pretentia cum c-as fi vreun alchimist, or sa fie doar chestii de bun simt, nu stategii, platforme politice etc. Va rog sa-mi spuneti cand gresesc.

Ma, cine-ti face educatia? Ma-ta, tac'tu, anturajul, tu - daca ai ceva creier in cap si nu in ultimul rand, statul romanesc. Dar hei, lipseste ceva. Unde termina fotomodelele faculta', de obicei? Exact, si eu sunt unul din "ratatii aia care au terminat la parti'". Bineinteles, faptul ca eu am intrat la doua odata, la una primul pe lista, la una, al treila, n-o sa ma salveze de rusinea asta in fata voastra.

Ba, eu m-am saturat de discutia asta. Ca facultatile particulare sunt fabrici de diplome, ca pula mea, ca termina toti distrusii, va provoc la o intrebare: ce-i mai greu la stat, sa intri sau sa termini? Eu va zic atat: eu pana n-am stiut la un examen, n-am trecut. De ce? Simplu, restantele se platesc. Doar nu erau nebuni sa ma treaca asa, ca stiau ei c-o sa-i sustin eu in blog mai tarziu. Pentru ca nici nu o fac.

Asa ca propunerea mea e simpla: un fel de olimpiade. Nationale. La orice. Sustinute de minister sau de asociatiile lor. Facultatile cu coaie or sa se inscrie, alea fara, ma indoiesc. Stiu, suntem in "romaniea". Locul I o sa fie furat. Da' tot vei afla cam care sunt cele mai bune 3-4-5 facultati la drept penal, daca vrei sa te faci procuror. Din inflatia asta de facultati. Vei afla unde ai sanse sa inveti mai bine istorie, chirurgie, programare, psihologie, dendrologie, pula mea, orice. La orice se organizeaza un concurs intre oamenii care chiar invata treaba aia. Vi se pare naspa? Mie mi se pare un sistem prin care se vor promova niste valori.

Miron Cozma presedinte

Pfu, ce noroc pe voi ca seful minerilor inca nu are dreptul sa candideze la functia asta, ca altfel ma pierdeati din tara asta, asa mic si neimportant cum sunt eu. Da, dom'le, lucifenderul huilei ne vrea. Ne vrea subalterni. Citat de un site obscur citat, la randul lui, de gaozarii de la Halene (Halena 1, Halena 3...), omu' a spus, in principiu, ca vrea sa faca ordine in tara asta. Ma, eu il cred, doar cu asta s-a ocupat pana sa intre in puscarie, a venit la bucuresti sa faca ordine cu paru', cu toporul, cu tarnacopul...

Totusi, apropo o chestie sunt de acord cu el: da, puscariile au ajuns niste scoli de infractori, unde nu te deranjeaza nimeni si stai tu ca la sanatoriu degeaba pe banii mei dupa ce mi-ai dat in cap sau mi-ai violat femeia, baga-mi-ai pula-n ma-ta. Dar asta tot nu ma impiedica sa emigrez daca vreodata, prin absurd, la noi in tara ajunge presedinte vadim, becali sau criminalul asta. Oricum, asta cu emigratul incepe sa prinda din ce in ce mai bine contur si n-ar fi asa departe daca ati da voi clic mai des pe panaramele astea de reclame de pe margine. Ca si-asa din salariu mai am putin si nici sa respir nu-mi mai permit.

In alta ordine de idei, pentru ca la revista aia care se face ca ma plateste nu prea au loc si idei de-ale mele, o data pe saptamana o sa avem aici o analiza de afaceri privind chestiile de IT din romania - si nu numai, in stilul lui Cristean, adica sincer, la obiect si cu injuraturile de rigoare, atunci cand chiar merita. Ce parere aveti?

Pula - varianta economica

Daca pizda ar fi un prospect, pula ar fi business development managerul tau.

Pula e o busola cu personalitate. Pula e ca un periscop cu initiativa, poti s-o acuzi de orice, numai de rele intentii nu. E vrea sa te ajute, vrea sa produca. Desi tot ea te convinge cel mai usor sa faci investitii nesabuite. Pula e director de vanzari. Ea iti poate demonstra oricand ca a vrut (bine, cu vreo doua exceptii jenante) dar, in general, poate da vina pe restul organizatiei pentru insuccese fara nicio problema. Si nici nu poti sa scapi de ea, pentru ca are pile sus.

Babilonul, astazi

Pe 16 iunie 1750 i.hr. sau cum s-o fi scriind, murea un cetatean. Hammurabi, regele Babilonului. Chestie care m-a facut sa ma gandesc la multe lucruri.

Ca sa intelegem o chestie. Semiti sunt toti in zona aia, in Orientul Mijlociu. Evreii sunt doar un alt trib arab. Asta-i tot. Ghinionul lor e ca au tinut la religia lor. La complexul lor de inferioritate supracompensat. Mahomed, cand si-a facut religie, a incercat prima data in trib la el, aia nu l-au vrut, asa ca a incercat la evrei. Nici aia nu l-au vrut. Dupa care, ghici, discursul lui a devenit unul impotriva lor.

Crestinii se stie de ce nu-i halesc. Ca au reusit sa-l omoare pe evreul nostru preferat – Isus. Poate in alte conditii n-ar fi fost o problema asa serioasa daca niste lideri religiosi care se credeau lideri politici n-ar fi facut din asta o chestie importanta si n-ar fi convins o gramada de dementi analfabeti ca e misto sa mori pentru o cauza nobila. Si ca evreii au facut o chestie naspa pentru care trebuie sa plateasca toti copiii lor.

Asta-i lumea in care traim. In care inca se tine cont de niste chestii de acum cinci catralioane de ani in care nu mai crede mai nimeni daca e putin civilizat la cap. Poate ca da, in secunda asta musulmanii din zona aia sunt mai radicali. DE FOAME. Pentru ca nimeni nu le da nicio sansa sa-si bage pula in niste chestii si sa-si vada de viata lor. Si cu siguranta nici evreii nu fac asta.

Tot restul lumii ajuta un trib arab sa se bata cu restul triburilor arabe din jurul lui. Interesant, nu? Te tine in antren, asa. Asta-i Babilonul astazi.

Lumea e misto

O aniversare interesanta azi, prieteni: acum fix 17 ani, pe 15 iunie 1992, Curtea Suprema de Justitie din SUA stabilea o regula misto, odata cu decizia in cazul US v. Alvarez-Machain. Din momentul ala, a devenit legal pentru americani, daca te suspecteaza de ceva, sa vina sa te rapeasca de la tine din tara si sa te judece la ei. Bineinteles, NU este legal sa vina altii si sa aplice reciproca.

Deci, sa luam un caz pur ipotetic: daca, presupunand prin absurd, un american a omorat pe cineva in romania intr-un accident de masina, noi n-avem voie sa-l luam de la el de acasa sa-l judecam. Doar asa, sa vedem daca-i vinovat sau nu. De altfel, americanii sunt si suporteri infocati pentru crearea de curti de justitie internationale, dar intotdeauna fac tratate ca ele sa n-aiba jurisdictie pentru cetatenii americani.

E misto sa fii american.

Ganduri intr-o zi de vara

Am fugit din orasul asta imbacsit, populat cu mame terorizate de copchii - reclame ambulante la prezervative, sa ma bronzez pe jumatate din nas, sa vad ca populatia de pesti din romania mai are o sansa si sa fac o constatare: ce-avem noi, pescarii, in comun cu cersetorii? Ambele categorii se pot declara multumite dupa o zi de stat cu mana intinsa.

Si pe drumul spre Pitesti, pentru ca, evident, am gresit iesirea din Bolintin si-am luat-o pe autostrada invers, nu spre Bucuresti, m-a lovit dintr-o data. De ce dau eu 500 de euro pe luna chirie in cacatul asta de oras? Oare pentru ca noi n-avem o firma de constructii de stat care sa se apuce sa faca 100 de blocuri de cate 100 de apartamente a cate 2 camere pe care sa le dea in chirie cu 200 de euro pe luna din care sa-si amortizeze investitita in vreo 10, hai, 20 de ani si dup-aia sa ramana si cu ele si prin care sa-i oblige si pe japcarii astia sa scada preturile la case si chirii? Cine ar prefera sa dea 200 de euro in loc de 500? Eu m-as baga.

Inca o dovada

Din ciclul "de ce cred eu ca alpinismul e o prostie", azi mai avem o dovada. Sa o dai parte-n parte cu ursu' pentru mancare. Voi nu sunteti sanatosi la cap.

Remember 13-15

Intr-un hotel din Venus, proaspat intors dintr-o excursie intr-o tara in care n-am auzit de asa ceva, stateam acum 19 ani, ma uitam la un televizor si nu-mi venea sa cred. Iar venise revolutia? Tocmai mai fusese una. Nu, o gloata de betivi venise la bucuresti sa faca democratie cu paru'.

Intre timp, noi am evoluat foarte mult. Cu siguranta suntem mai inalti, eu am barba, unii au copii, unii chiar au reusit sa si moara intre timp. Numa' aia care trebuie, nu. Aia care au organizat si care au profitat de pe urma crimelor respective sunt si-acum liberi si ne dau noua lectii de democratie. Jos iliescu!!!

Asomare sau asomică?

Bai, pentru ca v-am obisnuit aici cu chestii serioase, nu cu povesti băşite cu ce mi-a spus mie colega de banca sau alte oboseli de copchil singur la parinti uitat in casa si adoptat si crescut de calculator, azi atacam un alt subiect misto: asomarea.
Am sa incep cu o chestie tehnica. Voi ati observat ca romanii nu OMOARA niciodata niciun porc? Nu, noi il TĂIEM. E o observatie foarte importanta, care demonstreaza gradul de rafinament la care am ajuns in relatia noastra cu cea mai prieten zarzavat al romanului. De ce il taiem? Pentru ca e mai bun asa. Punct. Nu suntem noi niste sadici sau ceva, sunt mai buni la gust asa.

Sigur, acuma or sa ma ia aia cu drepturile porcului, vreo asociatie Patru Copituţe sau ceva, sau ca porcii au suflet, io stiu, poate chiar un rai al lor, ca-s inteligenti si nu mai stiu cum... Hai sa va spun io cum e cu drepturile porcului: daca i-ar fi foame, porcul v-ar manca de vii fara niciun regret si niciun proces de constiinta dupa. Asa ca şarap si taci din gura, nu inainte de a zice mersi ca esti mai sus in lantul trofic. Si fii sigur ca nu te-ar asoma inainte sa te manance, pentru el e suficient sa fii legat.

Eu cred ca motivul pentru cacaturi din astea e altul. Pentru ca am vazut lume lesinand in fata unei scene cand se taia porcul. Cred ca toti astia cu tratamentul nu stiu cum, cu asomarea si alte asemenea fac niste fiţe de oameni care cred ca gaina are patru picioare.

Cica bautura te tampeste

Da' religia ce-ti face? Hai ca mi-e lene sa scriu azi. Dar ceva tot veti primi: cand o sa ma vedeti facand ca astia, sa nu uitati ca mai demult, adica azi, ati primit acceptul meu sa ma impuscati in ceafa:

Constatare

N-am putut sa nu observ cum comunismul, pe unde a fost el, a avut nevoie si de-o dictatura sanatoasa ca sa poata sta-n picioare. Asta am descoperit intr-o noapte, intr-o discutie acompaniata de niste beri. Despre alte dictaturi vom mai vorbi, fiti siguri. Da' asta cu comunismul - chiar asta de la noi - a fost simpatica.

Ce-o fi fost in mintea lu' ceausescu? Eu, in locul lui, ii omoram pe toti la revolutie. Punct. Dar, probabil, eu stiu ceva ce el nu stia. In dictaturile celelalte pe care le stiu, toata lumea e nemultumita, dar nimeni nu zice nimic. Cum a putut sa fie atat de prost?

Ma uitam prin imagini la proces la el si la nevasta-sa ce nedumeriti erau. Ei chiar crezusera ca romanii pusesera botul la comunism. Si ca ii dadea recunostinta afara din casa, din casa aia cu frig, intuneric si frica. Si tocmai noi, romanii, monumente de cinism si lichelism. Mare tampit. Gresit popor si-a ales.

Noi, sa credem in ceva? Ma face sa rad chestia asta. Nu ma luati cu dumnezeu. Lumea crede in biserica, nu-n dumnezeu, asta zic sondajele, certati-va cu ele, nu cu mine. Si oricum asta e exemplul clasic de "safe bet", stim de la Descartes si ne-a explicat foarte clar cum functioneaza si la romani un nene inca din 1906.

Cand crăp

Bă, când crăp, vreau distracţie, vreau cumetrie, aşa, ca la Săpânţa. Lautari, cutare, Fane, stii despre ce vorbesc. De fapt, cre' ca te las MC in testament, daca-mi supravietuiesti. Pula mia, nu cred in viata dupa moarte. M-au botezat astia, sunt calificat sa ma ingropati in cimitir la voi, da' vreau autopsie, sa scoata tot din mine si sa bage la loc, sa fiu sigur c-am crapat, sa nu ma ingroape de viu, in pula mea.

Cand ai crapat, devii moloz. Parerea mea. De-aia as vrea sa las ceva in urma sa le placa si altora, cat or mai duce-o si ei, da' ceva sa placa la mai multe generatii, nu cum imi place mie Bach. Si nu neaparat şoşoi, aia s-ar putea sa ma reprezinte peste niste generatii exact cum reprezentau sfintii imparati ai imperiului romano-german mostenirea de la imparatii de la Roma: cam cat reprezinta acuma un rege Hutu regalitatea pe langa regina Olandei.

Unde mai pui ca sa lasi urmasi s-ar putea sa nu fie o idee asa buna, ca-i lasi de capu' lor sa se chinuie intr-o lume nebuna pe o planeta care moare. E un pic sadic si egoist, nu crezi, e cam ca la alea care nu vor sa faca avort desi au fost violate sau le-au lasat bulangiii aia amanet dupa ce le-au futut.

Eu şi poliţia româncă

sau suspectul de serviciu

Băi, că v-am promis ceva. Mai ales pentru oamenii care-ţi explică ţie ca în situaţia aia de căcat în care ai fost tu ei fac şi dreg şi învârt şi le zic ei ălora ce şi cum... Mda. Hai să vă zic eu una de acum vreo 9 ani, aşa, pe vremea când n-aveam calculator acasă şi-o ardeam mai mult prin internet cafe-uri. Pregatiţi-vă, e lungă, dar merită.

Pe la un 3 noaptea, aşa, plecam de la la un net din ăsta şi-o luasem uşor spre staţia de taxi să mă duc acasă. După vreo 50 de metri, frâne puternice în spatele meu: o maşină de poliţie. Din ea sar 4 inşi pe mine (io am 1,64 şi cred c-aveam vreo 50 de kile pe vremea aia). Mă, te-am prins, futu-ţi dumnezeu’ mă-tii!!! Jap! Un capac după ceafă: lasă-n gâtu mă-tii ţigara aia din gură! Am scuipat-o, ce era să fac. Ţup în maşină, cu maşina aia am mers la alte maşini, unde m-au dat jos, m-au înconjurat mascaţii, mi-ău făcut percheziţie şi m-au urcat într-o dubă, în spate, cu un singur agent cu o faţă de boxer, aşa. Pe drum spre poliţie, îl intreb:
-Da’ ce s-a întamplat, de ce m-aţi luat aşa de pe stradă?
- Eh, las’ că-ţi zic io ce s-a întâmplat, mi-a răspuns el, stoic.
Avea o resemnare în el, ceva gen “baaag pula, iar mă duc târziu, obosit acasă la nevastă că tre’ sa stau acuma juma’ de noapte să-l bat p-ăsta...”

La poliţie era tunel la intrare. Tunel de oameni. Toţi imi făceau galerie “ooo, bine-ai venit, ăsta-i AN-u’ lu’ nu ştiu cine” etc. Mă bagă într-un birou. Unu’ mai şef p-acolo începe:
-Cum te cheamă?
-Cristi.
-O, tizul meu. Măi Cristi, tu ai mai făcut puşcarie?
Am îngheţat. Mie mi-a sunat întrebarea altfel, “mai”, ăla, parcă sugera o continuare, ceva gen “... că sigur ai să MAI faci”.
-Nu.
-Foarte bine, deci, eşti primar. Uite cum facem, ia tu foaia asta de hârtie şi începe să scrii ce-ai făcut. Cu cât scrii tu tot mai repede, cu atât scapi mai ieftin, că asta e, eşti la prima faptă, o să fie lumea mai înţelegătoare.
-Dom’le, n-am ce să scriu, că eu n-am făcut nimic.
-Bun, atunci scrie aşa: subsemnatul cutare-cutare, în noaptea de (cât pula mea o fi fost atunci), am fost surprins de organele de poliţie...
-Am fost surprins? Am fost surprins mergând pe stradă, domnule, ducându-mă acasă.
-Bine, scrie alfel atunci, pula mea, scrie acolo că n-ai făcut nimic, dacă asta zici tu şi scrie că eşti de acord să-ţi facem o percheziţie acasă.
Am scris. Mare prost am fost.



Şi-a început distracţia. Că unde stau, că ce fac, că de ce dacă-s student la Bucureşti sunt la Focşani la ora aia, în ziua aia, că de ce mă duceam acasă PE ACOLO – nu mă duceam acasă, mă duceam la taxiuri, în fine. M-au întrebat cine este fiecare nume din agenda telefonului, mi-au zis că am furat telefonul, că au ei plângere pentru un 3310 furat – al meu era 3210, că din ce bani mă întreţin, că sigur sunt infractor din ăla care n-o face pentru bani, că par mai inteligent ca restul şi că încalc legea din orgoliu, că sigur am o grămadă de chestii pe conştiinţă şi ca asta se vede pentru că-s prea calm (!!!). Că cum m-a dus pe mine mintea să intru pe geamul ăla (care geam, dumnezeu, isus cristos şi cu altar ştiu). Că să scriu pe o foaie absolut tot ce făcusem în ultimele 5 zile. N-am scris, s-au prins şi ei că era o aberaţie. Printre toate astea mi se amintea din 2 in 2 minute să “zic ce-am făcut”. Deja era absurd orice. Din când în când mai apăreau şi alţii prin birou şi mă întrebau aceleaşi lucuri:
- Cum te cheamă, ce-ai făcut?
-N-am făcut, dom’le, nimic, vreau să plec acasă!
- Heheh, acasă???
Sau, mai penal.
-Ce-ai făcut?
-Nimic.
-Cum nimic? Păi de ce te ţin oamenii aştia aici?
Câteodată mai apărea câte unu’ cu imaginaţie:
-Câţi ani ai?
- XX (cât pula mea aveam atunci, că nu-mi amintesc şi nu-mi face nicio plăcere să-mi amintesc).
-La mulţi ani! Dar nu aici, la mulţi ani la puşcărie! Ia zi, ne zici ce-ai făcut?
Şi iar şi iar şi iar, toată noaptea. La un moment dat vine unu’ nou să-l înlocuiască pe boxer:
-Ce zice băiatu’, vrea să vorbească?
- Nimic!
-Ei, las’ că-i dau eu... curaj!
În secunda în care a zis “curaj”, pulanu’ pe care îl avea pe mânecă a ajuns pe birou.
-Bă, futu-ţi mortii mă-tii, pentru tine mă trezesc aştia noaptea din somn? Zi, în gâtu’ mă-tii odată ce-ai făcut!!!


N-a dat în mine. Da’ nici n-a trebuit. Ajunsesem într-un punct în care dacă mi-aş fi adus aminte de vreun geam spart printr-a patra, dădeam declaraţie pe loc. Şi mă băteam singur. Dădusem în paranoia, eram convins că vroiau să-mi fabrice ceva şi să ma bage în puşcărie. Deja mă vedeam plătitor de oale sparte pentru dosare nerezolvate de nişte miliţieni incompetenţi ce sunt. De fapt, gaborul, până la urmă, s-a dovedit mult mai puţin jigodie decât se arătase la început. Şi mai avea şi-un nume din ăsta, ceva cu “-el” la sfârşit. Chiar ne-am înţeles în multe privinţe, în afara obsesiei lui cu “ce-ai făcut” şi cu “recunoaşte”. Să recunosc CE?!?!?! Iar apare altu’:
- De ce eşti aici?
- Da’ dumneavoastră cine sunteţi?
Prinsesem tupeu.
- Sunt ofiţer de poliţie, cine pula mea crezi că sunt, ce, am faţă de instalator sau ce?
Sincer, nu avea faţă de instalator, avea faţă de tractorist, dar ceva m-a oprit să-i spun sincer părerea mea. Şi tot aşa, într-o distracţie continuă, cu pauze pentru amprentat, pentru poze... La un moment dat, Antonel, Irinel, Păsărel sau cum îl chema p-ăla şi-a adus aminte că ştie numele meu de undeva. Normal că-l ştia, apăream des în ziar, la rubrica sport, când câştigam eu medalii să se laude cu ele lumea din căcatul ala de oraş corupt şi penal. A deplâns starea ţării ăsteia, “dacă şi sportivii au ajuns să facă din astea...” da’ s-a consolat repede, “c-au mai prins ei şi băieţi de familie bună făcând prostii”. Mda.



Se făcuse dimineaţă şi începuseră să vină şefii, ofiţerii. Cred că m-au întrebat vreo 40 de inşi cum mă cheamă şi ce-am făcut. Unii mai interesaţi, alţii mai în lehamite, aşa, alţii chiar înţelegători cu mine “hai, băi, băiatule, ştiu că e greu, zi şi tu odată mai repede să scapi...”. Deja nu mai judecam. Mă ţineau pe un scaun lângă un calorifer care-mi fiersese creierii şi-aşa terminaţi de nesomn, frică şi futai la cap. Cred ca s-a rugat o secretară de mine o oră non-stop “să recunosc, că îi e milă de mine”. Dup-aia a venit ofiţerul care se ocupa special de mine, bănuiesc. Cu un copil după el.
-Salută-l pe prietenul tău!
-Ce prieten, care prieten?
-Păi, prietenul tău cu care mergi la furat!
-Nu merg, dom’le, la niciun furat eu şi nu-l cunosc p-ăsta!
-Ei, hai, cum să nu-l cunoşti... uite cum facem. Pe la prânz vin martorii. Dacă nu recunoşti tot până atunci, ai belit pula. Hai la percheziţie.
Am fost acasă la mine, mi-au făcut casa vraişte, m-au întrebat de toate pentru toţi şi partea cea mai frumoasă: le-au spus vecinilor că-s suspect de furt. Era, cred, prima dată când aflam şi eu cu certitudine despre ce era vorba în toată tâmpenia aia. Mai bine mă băteau. Nu o dată m-au întrebat de-atunci vecinii dacă nu ştiu cine le-a spart maşina şi alte asemenea.



Ne-am întors la poliţie să mai “discutăm” şi să “vină martorii”. Şi, evident, să mă întrebe toţi necunoscuţii “ce-am făcut”. Pe la prânz, aşa, m-au dus la şeful de la cercetări penale, un colonel Găină, Curcă, Raţă, nu mai ştiu, ceva de genul ăla. Primul ţigan fan Proust pe care l-am cunoscut. Ţigan existenţialist. Avea o scârbă în el de parcă pământul întreg nu merita serviciul imens pe care i-l făcuse el că se născuse şi devenise tractorist, apoi membru de partid, apoi şef în miliţie.
-Cum te cheamă?
-Cutare-cutare.
-A, te ştiu pe tine, mă-ta-i o curvă, tac’tu e un alcoolist, tu eşti un hoţ, boschetarule! Şi nu mai fă muia aia aşa la mine, ia şi declară acolo că n-am timp de cioflingari ca tine!
-Vezi că mai ai puţin timp, îmi zice altu’, zi mai repede că acuma vin martorii!
După puţin timp, mă duc într-un birou cu geam-oglindă. Înăuntru, doi avocaţi, unul dintre ei, prieten la cataramă cu mine din liceu. Luau o declaraţie de la un hoţ.
-Cristi, tu, aici???
-Codruţ, să-mi bag pula dacă ştiu ce vor de la mine, mă ţin aici de-aseară, mă înjură, nu-mi dau drumu’ acasă, nu ma lasă să fumez...
Incredibil ce chestii îţi vin la gură în momente din astea. Eu vroiam să fumez. Clar, eram nebun.
- Cine nu te lasă sa fumezi? Asta zicea celălalt avocat. Ia şi fumează! Da’ ce-ai făcut?
-NIMIC, ce morţii mă-sii sa fac????
-Bine, eh, dacă nu te-a lăsat locotenentu’ cutare, lasă că te las eu să fumezi, că eu sunt căpitan....
Ălalalt era avocat o pulă.
De după geamul-oglindă, se auzeau voci: “da, el e, el e”. M-am căcat sange. Eu sunt ce?
-OK, hai că vin eu cu tine în biroul celălalt să vedem ce se întâmplă când te cheamă, îmi zice amicul meu, Codruţ.
Când am intrat în biroul celălalt, avocatul l-a întrebat direct pe poliţist:
-Ce-i cu băiatu’?
-Cu băiatu’? Nimic, poate să plece.
Şi aşa s-au terminat cele mai tâmpite 12 ore din viaţa mea de până atunci. Fără nicio explicaţie. Nu m-a mai căutat nimeni de la poliţie de-atunci decât ca să mă anunţe, câţiva ani mai tarziu, că murise tata. Şi să-mi prezinte condoleanţe, să-mi spună că l-au cunoscut şi ce om capabil era şi altele. Aceiaşi oameni. Exact aceiaşi oameni.

Povestea n-a rămas fără urmări. Cel puţin două săptămâni n-am putut să dorm ca oamenii, vecinii şi-acum se uită circumspect la mine când mai trec prin târgul ăla iar eu am rămas cu o ură şi o neîncredere faţă de miliţieni, zic eu, justificate. Le-am spus cunoscuţilor că m-a luat poliţia aiurea de pe stradă 12 ore şi toţi m-au întrebat “da’ ce-ai făcut?” şi pe toţi i-am înjurat cum mi-a venit la gură. Singurii care nu m-au întrebat “ce-am făcut” au fost mama şi avocatul. El mi-a spus simplu:
-Vorbeşte cu prietenii, cu care pe unde ai fost, când ai fost, că s-ar putea să avem nevoie de martori.
Aşa că mi-am sunat gagica din perioada aia să-i zic să se pregătească, în caz de ceva:
-Vezi că s-ar putea să te întrebe poliţia daca eu chiar am fost cu tine în nopţile când am fost.
-Nuuu, că dacă vede mama poliţia la uşă moare!
-Bag pula-n mă-ta!!! Ai să zici adevărul dacă te întreabă, că-mi bag pula-n mă-ta şi-n frica lu’ mă-ta de poliţie!
În afară de faptul cert că şi ea şi mă-sa au fost şi rămân două proaste, rog pe cei care au obiecţii în privinţa limbajului mai puţin academic pe care l-am folosit în acea conversaţie sa ţină cont de faptul că a fost singura dată când am înjurat-o vreodată şi să se abţină de la orice fel de comentarii şi teorii până trec şi ei prin situaţia aia şi-şi sună gagiul/gagica după 36 de ore de nesomn şi 12 de anchetă aiurea şi aia le zice că nu îi ajută şi nu spune adevărul pentru că se sperie mă-sa.
După câteva zile, m-am dus din nou la “netul” ăla şi îmi spune prostul de acolo că a venit cineva de la poliţie cu o poză de-a mea şi l-a întrebat dacă a trecut pe acolo în noaptea cu pricina unu’ mic, unu’ Cristi, care face taekwondo. El fusese de serviciu. A zis că nu. Am crezut că-l omor acolo. Cică el a crezut că aşa mă acoperă. Mă acoperea DE CE anume??? Unii oameni merită născuţi direct de pe bloc.



Evident, m-au luat toţi cu “eu făceam, dregeam, îi dădeam în judecată etc”. Şi ce să le sug? Eu în acte am fost trecut ca dus la sediu pentru identificare şi eliberat imediat. Martori pula, actele erau la miliţişti. Doar schimbam sistemul de căcat din poliţie cu cel de căcat din justiţie. Mai tare s-a enervat maică-mea, care a pus o prietenă de-a ei judecătoare să se intereseze ce-au avut cu mine şi ce s-a întâmplat. Şi i s-a transmis să nu mai umble cu intervenţii că ştiu ei cine sunt şi mă prind ei. Să-mi sugă pula. Atâta timp cât într-o lume normală, ca să te prindă tre’ să faci CEVA, ar trebui să nu-mi fac probleme decât pentru maxim o şedinţă din asta de 12 ore cu gabori plictisiţi de căutat hoţi pe bune care iau lumea de pe stradă la nimereală, poate – poate. Asta a fost lecţia învăţată de mine. Şi, desigur, ce nu te omoară te face mai puternic. Şi o lecţie pentru ceilalţi: cereţi avocat din prima dacă aveţi vreodată probleme cu inima ţării care bate, că mie până nu l-am văzut p-ăla acolo în faţa mea nu mi-a trecut prin cap şi sunt sigur că totul s-ar fi terminat mult mai repede aşa. Ce vreţi, emoţiile. Eram primar.

Naşu'

Sunt un nenorocit. Vineri mi-a dat nasu' pe tren rest la spaga. Pula mea, stiu, eu trebuia sa zic "NU, dati-ma jos la prima!!!" sau "nu, eu vreau sa platesc de doua ori jumate biletul sa ma bucur de privilegiul de a calatori cu vagonul asta in care miroase a pisat!".

Acuma ma intreb daca ce-am facut eu (adica sa ma duc la ala si sa-i zic ca n-am apucat sa-mi iau bilet, sa-i zic sa-mi dea el si el sa nu vrea) a fost mai naspa decat ce-au facut scroafele de la mine din compartiment, care au lasat vraiste in urma.

Chiar, oare de ce mi-o fi dat rest controloru'? Alta data imi dadeau amenda cu biletu' in mana. Si acuma toti "moaaama, pai io daca nu ziceam si faceam si dregeam si nu stiu ce", ca asa mi-a zis mie un neamt cand i-am povestit faza asta. Faceai o pula, ma. Am sa va povestesc maine de ce.

Ando crapa?

Ba, sa-mi bag pula, poate mi se pare doar mie, da' cumva Andone e pe moarte? Arata de parca e grav bolnav. Sau poate a slabit de la caldura?

Preferatii mei din Parlamentul European

1. Elena Basescu - pe care n-as avea curaj s-o las singura pe langa obiecte periculoase;
2. Rares Niculescu - smardoiul manelist din Cluj;
3. Elena Antonescu - o alta "fata a lui tata" - si-a lui Rares Niculescu, zice lumea;
4. Rovana Plumb - aia care nu stia ce e inflatia si TVA;
5. Corina Cretu - bai, Iliescu n-a murit inca in PSD;
6. Norica Nicolai - cea mai cunoscuta matusa din PNL;
7. Adina Valean - gagica lu' Crin;
8. Tokeeeeeeeeeees Laszlooooooo - prietenul tuturor romanilor;
9. V.C. Tudor - suntem un popor de cretini;
10. Becali- mda, idem.

Restul au avantajul ca nu-i cunosc suficient. Toate la timpul lor.

A supt ?

Am votat. Da, si eu sunt unul din romanticii aia incurabili. Am votat chiar in Poiana Brasov si eram al zecelea votant pe ziua aia desi ne apropiam periculos de pranz. Nu era nici pulea p-acolo. Doar eu si votantul numarul 9, un mos de 86 de ani, senil. Ceea ce cred c-am sa ajung si eu, poate mai repede, ca deja prezint simptome. Adica nu-s mos, da' senil... in fine.

Oricum, plictiseala de moarte p-acolo. Comisia (aproape toata numai femei) l-a vazut p-ala cat de sclerozat era, ca a incercat sa voteze acolo, pe masa lor, de fata cu noi. Asa ca a inceput o conversatie despre viata sexuala la mosnegi.

Cand am iesit eu din cabina sa le zic ca pusesem stampila si a iesit semnul si pe partea cealalta, mi-a zis una " A SUPT? Lasati ca intelegem noi..." Asa ma gandeam si eu.

Idioata

Ma acuza una intr-un aprozar ca nu mi-a cantarit una din cele sapte pungi, cred, cu fructe diferite. C-am facut-o eu. Intentionat. Cum pula mea, nu stiu. Ba, io am impresia ca unii oameni ori habar n-au pe ce lume traiesc, ori sunt prea prosti pentru secolul asta. Ia hai sa ne gandim noi ce alte optiuni in afara de aia de a ascunde o punga (unde????), singur cu vanzatoarea in magazin:

- puteam sa inhat pungile si s-o iau la fuga pe strada si sa nu mai platesc niciun cacat;
- puteam sa-i fut un picior in cap si sa-mi iau si fructele si banii din magazin;
- puteam sa devin unul din romanticii aia incurabili care o ducea in spate, o viola in timp ce o strangula, o taia bucati, pe bucata cea mai mare scria numele lu’ ma-sa in chineza, nu lua banii, dar lua fructele;
- puteam sa-mi bag pula in ele de fructe si-n ei de bani, sa incui usa, sa inghit cheia, pe ea s-o strang de gat si sa-mi dai venele, dupa care sa dau foc la magazin in semn de protest fata de lumea tampita in care am ajuns sa traim.

Dar nu. Mi-a explicat vanzatoarea. EU am facut-o pe ea cumva sa nu-si dea seama ce face acolo, dup-aia tot EU am ramas sa ma uit la ea cat de proasta era ca nu stia de ce nu-i iese stamba la cot si tot EU am incercat sa-i zic ca nu-i munca mea sa cantaresc pungi cu portocale in magazin sau sa le numar, am alta calificare. Degeaba. Era ca-n dialogul ala cu suptul pulii. Ea ma acuza ca nu si-a facut treaba, o chestie pe care, dintre noi doi, doar eu o realizasem si care, sincer, nu-mi trecuse prin cap in 31 de ani de viata pana s-o cunosc pe ea. Ea manca cacat acolo si nu-si dadea seama ca in fix 0,17 secunde (verificat) putea sa ia un picior fix in dinti de dupa tejgheaua aia a ei. Unii oameni sunt idioti.

Scuze

Am gasit ce-mi trebuia pentru toti aia care se simt ofensati de vocabularul meu. Completati si trimiteti la semnat.

Blogsfera, bat-o vina...

Bai, daca despre unii oameni cu blog am o parere buna sau pe unii chiar ii citesc, cred ca stiti parerea mea despre blogosfera romaneasca. Daca va e lene sa urmati linkul: blogosfera romaneasca e un mIRC, combinat cu un teleeurobingo combinat cu Piata Obor, duminica dimineata. Si stiti ceva, o parte din chestia asta imi place.

Si-acuma vine lumea si spune ca-s bune intalnirile intre bloggeri, socializarea... Ma, io nu cred chestia asta. Adica, evident, sunt fanul iesitului din casa cu prietenii, da' prietenii nu ti-i faci pentru ca au blog. Mi se pare ceva bolnav la mijloc, sa te excite ca altu' are blog. Asa ca, evident, nu-mi ramane decat sa-i suspectez pe organizatorii de asa ceva de scopuri ascunse. Vedeti ce frumos am vorbit pana acuma? V-am pregatit o surpriza, da' o s-o posteze iubirea mea maine, cand io nu-s la calc, asa, ca sa va tin in stres.

Si mai zice Arhi acolo cum ca offlainu' e bun ca sa capeti credibilitate. Intr-adevar, e foarte bun, uitati-va la mircea badea. Da' tu, blogger, ce dracu' ai mai putea face in offline? Ca tot ala esti, tot aceleasi idei le sustii, nu? Parerea mea e ca daca esti credibil online, ramai acolo. Adica sustine-ti ideile in continuare pe blog. Nimeni nu spune sa nu ti le exprimi si la televizor, bineinteles, dar nu cred ca faptul ca te cunosti mai bine cu cinva este neaparat un lucru bun, si-am sa va spun de ce.

Socializarile astea nu mi se par lucru curat. Cine are de castigat? In primul rand, organizatorii. In al doilea rand, bloggerii "mari". Si, nu in ultimul rand, poate lingaii astia care spera sa fie observati/bagati in seama si ei si, cu ajutorul lui dumnezeu, remarcati ca baieti destepti si bagati in blogroll de vreun monstru sacru din asta.

O pula. Io cred ca-s ocaziile perfecte pentru pupat in cur, bagat in seama, facut schimb de linkuri, agatat si cam atat. A, da, si huiduit, am uitat. Iar practica nu ma contrazice. Ma pis pe ele de intalniri. Si pe idiotii care vor sa transforme blogosfera intr-o organizatie. Cred ca tare le-ar mai placea la gaoazele astea sa aiba organizatia asta niste reguli. Si niste sefi, manca-mi-ar pula.

De-aia zic ca blogosfera romaneasca are o parte care imi place: suntem inca liberi.

Hai sa fiu si eu Ion Creanga 3 – Sfarsitul copilariei

Of... nici nu stiu cum sa incep. As fi vrut sa-i spun partii asteia “vaginul”. Ca asa ramasese ultima data si intr-adevar, in jurul – sau inauntrul acestuia se cam invarte perioada asta. N-am sa incep acuma cu varsta la care mi-am pierdut eu inocenta si nici n-am sa povestesc cum a fost prima oara. Pe toti prietenii mei care se lauda ca s-au dezvirginat pe la 12 ani sau varste din astea ii intreb “macar s-a purtat ca un cavaler cu tine?”

Oricum, e o parte speciala si asta, perioada cand ai inca un instrument la dispozitie sa inveti si sa explorezi lumea mai bine, si anume pula – asta e, vorbesc din punctul de vedere al barbatului. Dar pentru unii e greu. Acneea, ăia un metru cin’zeci, imbracatul aiurea, faptul ca toti bulangiii aia mai mari se iau numai de din alea de 14 ani ca-s mai proaste si se dau pe brazda mai usor, totul face ca actiunile pizdii sa explodeze la bursa la varsta aia.

Si e un moment foarte prielnic sa te concentrezi pe asa ceva. Prietenii s-au dus care pe unde, aia mai tampiti la liceul militar, aia mai prosti la liceul de politie, aia mai perversi la liceul teologic sa joace baba oarba in pula goala – am auzit ca e un sport foarte popular pe acolo, aia mai pragmatici la liceul silvic si tot asa. Si-ai ramas tu, cam singur in orasul tau si-n clasa ta plina de femei demente, cu un singur coleg cam traumatizat si cu oarece handicap estetic – nu i-a trecut nici acum, dar intre timp a ajuns un geniu, asa ca s-a rezolvat. Ramai singur cu pizdele, sa te invete ele ce n-a reusit tac’tu acasa 14 ani: sa fumezi si sa bei ca bou’.

De futut, nu s-a pus problema, cel putin nu la inceput, cu tot sprijinul lu’ tata, saracu’: “cand vrei, o scot pă mă-ta la un film si rezolvam problema. Bani ai?”. Pentru batranu’, fututul de femei noi a fost sport de performanta toata viata lui. Iar ochii verzi, vrajeala, tupeul si uniforma nu pot sa spun decat ca l-au ajutat. Ca nu l-au ajutat sa scape de alcoolism, e alta poveste. Dar ce bine, eu nu seman cu el la caracter. De fapt, nici nu stiu cu cine pula mea seman, asa tampit cum sunt.

Uf, deja ma intind si n-am spus nimic. Pe primele doua femei din viata mea care s-au indragostit de mine le-am refuzat brutal. Nici macar nu stiu de ce. Primei blonde i-am inchis telefonul in nas imediat dupa ce mi-a spus ca ma iubeste, iar celeilalte i-am zis ca-mi place mustata ei, desi, in imaginea generala, nu conta aproape deloc chestia asta. Mai ales pentru ca era tot blonda, BUNA siiiii nu era virgina. Am refuzat-o pe una cu experienta. Si-acuma fanii mei, in cor: “mare bou!”. Nu stiu, s-o dau in englezisme, it wasn’t them, it was me! Nu eram pregatit. Desi vroiam. Cine sa mai inteleaga si barbatii astia???

Ei, refuzurile astea doua m-au facut sa ma injur mult in perioadele cand dumnezeu nu-ti baga-n traista si, cum nu-s genul care nu observa suferinta, mi-au lasat cadou un complex de vinovatie si o fixatie pentru blonde de care n-am scapat nici in ziua de astazi. Si-a urmat o nebunie. Indragosteli, dezindragosteli, sex mult – cel mai mult, cu mine insumi, multe chestii frumoase si multe chestii mai putin frumoase. Mai ales ca eu eram printre aia de un metru cincizeci si toate femeile vroiau sa-mi dea ţâţă cand eu vroiam altceva si cand am ajuns la 1,64 m-am apucat de fumat ca prostu’ baga-mi-as pla.

Lectii invatate: nu conteaza cum arati. Pentru tine. Pentru restul, conteaza; femeile sunt niste chestii foarte complicate si imposibil de inteles; barbatii sunt niste idioti. Inclusiv eu. Ca nu conteaza ca ai 1,64 am aflat mai tarziu. In facultate, care va face subiectul altui material. Acolo chiar ca-i porno!

Din nou despre crăpare

Of, berea asta... e buna pentru rinichi si buna dispozitie. Si faci burta cat casa de la ea. O friptana e buna pentru creier, dar nasoala pentru inima. Am auzit de-un bou care manca "perfect sanatos, fara grasimi absolut deloc". Si s-a imbolnavit de la partea aia cu "fara grasimi". Zarzaveturile sunt de baza, dar, mai nou, faci cancer de la ele. Sa-mi bag pula daca mai stiu vreo mancare BUNA. Si e absolut normal, corpul uman e facut sa cedeze dupa o perioada. Iar noi nu-l ajutam deloc. De ce? Un singur cuvant: excese.

Lista lui Cristean

Sunt pro:

- invatamant obligatoriu;
- dreptul la avort (nu pro avort);
- sinucidere asistata (o sa-mi fac tricou cu Kevorkian pe cruce);
- pedepse mai dure anticoruptie;
- free software

Sunt anti:

- pedeapsa cu moartea;
- statul "moldova";
- vize de calatorie;
- corporatism
- comunism;
- "religie" si simboluri religioase in scoli (nu "impotriva lui dumnezeu", cum mi-a zis un martor al lui iehova, bag pula-n ma-sa);